Monster !

Mă apropii dar mi-e frică şi mă las iar păgubaşă. Ajung să am ochii de foc şi nu ştiu de ce. Vreau, dar nu vreau. Sau poate mi-e doar frică. Mă gândesc des la asta, îmi închipui mereu cum ar fi, dar mă gândesc şi la Vis. Aştept să se termine coşmarul, să deschid ochii şi să fie reci, să nu mai simt cum ard, să nu mă mai pierd în gânduri, să îmi văd de viaţă...să nu mai greşesc? Nu stiu...cred că daca aş fi iar rece, tot spre fierbinte aş tânji... În momentul de faţă, TE URĂSC !

Articole din viaţă

     Razele soarelui mă fac să deschid ochii pentru o clipă, apoi să-mi trag pilota peste cap pentru o clipă. Aseară am adormit cu jaluzelele netrase, am vrut să las luna să mă vegheze în timp ce scriu, măcar ea să îmi fie aproape. Îmi pare rău că m-am schimbat atât de mult încât şi visele mi s-au întors pe dos. Cum ai putea compara visele cu Enrique Iglesias sau Justin Timberlake cu vise în care esti fugărită de caini? Aşa ceva este total pe dos. Îmi vreau visele înapoi, sunt ale mele, şi Justin cu Enrique la fel !
     Prea indignată că îmi încep iar dimineaţa cu dureri de cap, iau albumul cu fotografiile de suflet şi îl răsfoiesc. O faţă familiară îmi zâmbeşte ironic din trecut. Azi nu fac nimic din ce mi-am propus ieri să fac !
     Mă ridic din pat, îmi prepar un suc din sânge de ţânţari şi venin de viespi şi zbor către El.

-Alina

Change

     Mă simt ciudat în corpul meu de la o vreme. Îmi trăiesc viaţa într-un ritm mult prea alert şi simt cum pierd din vedere ce este important. Simt şi văd cum dezamăgesc tot mai multe persoane din jurul meu. Eu nu sunt persoana pe care o vezi în fiecare weekend care se foloseşte de un pahar de vodkă pentru a nu vomita din cauza muzicii de prea proastă calitate, eu, chiar eu, sunt persoana din fiecare zi care se oftică atunci când face ceva greşit sau îşi dă seama prea târziu că nu aşa trebuia să acţioneze, acea persoană care continuă să creadă că poţi fi un om mai bun dacă întradevăr îţi doreşti asta, că deşi greşeşti întruna, ai avut un motiv întemeiat pentru a face asta. Persoana care după ce ajută pe cineva se simte mai bine cu ea însâşi, care se enervează foarte repede şi la fel de repede uită de ce s-a supărat.
     Vreau să fiu o persoană mai bună şi vreau să nu îmi mai placă cum uit de probleme în weekend-uri.

Cartea vieţii

Mă aplec după cartea ce mi-a căzut de pe picioare şi într-o clipită mă gândesc la mine, la cum mă văd alţii, la cum mă văd eu şi la cum sunt de fapt. Mă zbat între lumină şi întuneric, mi-e frică să nu mă ard şi să devin neagră, deşi în mintea mea, negrul e frumos şi "bun". O viaţă echilibrată am înccetat de mult să am. Nu ştiu în ce moment m-am schimbat, şi nici nu contează, niciodată nu am fost atentă la detalii, sunt cea mai neglijentă persoană ce o cunosc. Oare ăsta e cuvântul potrivit pentru mine, "neglijentă" ? Toate aceste întrebări au o valoare maximă pentru mine, dar intr-o secundă ajung la minim. De ajuns cu povestea mea, cartea mi-e iar în mână, alţii sunt în plin-plan acum.