Despre inimă

        Sunt deasupra tuturor, privesc cu inima plină de fericire , printre norii albicioşi ,cum lucrurile o iau razna pe pământ. Vorbesc cu berzele despre rândunici iar lebedele ne privesc. Comentam despre viaţă şi iubire, despre ură şi ignoranţă. M-am desprins de pământ acum ceva timp,îmi place aici, la înalţime, cu capu-n nori, dar îţi simt lipsa. Cred (nu cred, ştiu asta) că este cea mai perfectă imagine a mea , şi nu mă închipui înger dacă sunt la înălţime, sunt doar o fată îndrăgostită, plictisită cu nepăsare de lumea înconjurătoare, ce vrea să ajungă sus.Vreau să dansez cu îngerii, să stau la masă cu faraonii si să beau vin cu sfinţii, apoi să mă întorc pe pământ, unde mi.-a fost întotdeauna inima , sa te revăd şi să-ţi povestesc, să ştii orice aş face, tot langă tine e mai bine, vreau să fi sigur că tot la tine mă întorc, deşii aş putea sta printre îngeri, să te veghez de acolo, să îti transform viaţa-n rai...
      Ştiu că nu ar fi destul dacă nu am fi aproape, daca nu m-ai săruta în noapte, la ureche să-mi spui soapte...