Ştiu că nu ar fi destul dacă nu am fi aproape, daca nu m-ai săruta în noapte, la ureche să-mi spui soapte...
duminică, 2 octombrie 2011
Despre inimă
Sunt deasupra tuturor, privesc cu inima plină de fericire , printre norii albicioşi ,cum lucrurile o iau razna pe pământ. Vorbesc cu berzele despre rândunici iar lebedele ne privesc. Comentam despre viaţă şi iubire, despre ură şi ignoranţă. M-am desprins de pământ acum ceva timp,îmi place aici, la înalţime, cu capu-n nori, dar îţi simt lipsa. Cred (nu cred, ştiu asta) că este cea mai perfectă imagine a mea , şi nu mă închipui înger dacă sunt la înălţime, sunt doar o fată îndrăgostită, plictisită cu nepăsare de lumea înconjurătoare, ce vrea să ajungă sus.Vreau să dansez cu îngerii, să stau la masă cu faraonii si să beau vin cu sfinţii, apoi să mă întorc pe pământ, unde mi.-a fost întotdeauna inima , sa te revăd şi să-ţi povestesc, să ştii orice aş face, tot langă tine e mai bine, vreau să fi sigur că tot la tine mă întorc, deşii aş putea sta printre îngeri, să te veghez de acolo, să îti transform viaţa-n rai...
Ştiu că nu ar fi destul dacă nu am fi aproape, daca nu m-ai săruta în noapte, la ureche să-mi spui soapte...
Ştiu că nu ar fi destul dacă nu am fi aproape, daca nu m-ai săruta în noapte, la ureche să-mi spui soapte...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Esti indragostitaaa :>
RăspundețiȘtergereHi hi!:)) Si eu astept raspuns pentru intrebarea Monicai!
RăspundețiȘtergere@C.L.M, @kyky Da! Recunosc, mă ţine captivă în inima lui cu voia mea ! <3
RăspundețiȘtergereCe frumos:X
RăspundețiȘtergereimi place:mai ales: nu mă închipui înger dacă sunt la înălţime, sunt doar o fată îndrăgostită, plictisită cu nepăsare de lumea înconjurătoare, ce vrea să ajungă sus.Vreau să dansez cu îngerii, să stau la masă cu faraonii si să beau vin cu sfinţii. e super!
RăspundețiȘtergereGenial :X:X:x Ador inceputul :X
RăspundețiȘtergere@R.A.I Multumeesc :)
RăspundețiȘtergere@Flyerboy Stiu, si mie <3
>:D< Cel mai frumos sentiment este iubirea:x Be happy! >:D<
RăspundețiȘtergereToamna aruncă rugină prin frunze
RăspundețiȘtergereLa poalele Catedralei,
Ca să înflorească hlamida statuilor
Într-o a doua venire
A ideilor absolute, căci adoraţia,
Rece, ambiţioasă, cu accente de luptă şi gheare
Se naşte doar în a doua parte a toamnei,
Când e vremea oxizilor în insomnii,
Când fumul, aburul şi ploaia
Joacă tontoroiul peste suflete ude,
Aducând intimidarea trandafirilor,
La adăpostul unor crengi heavy-metal,
Revărsând chitări din poduri şi albastru
Din călimara în formă de gheară
De leu, de vultur şi copită de taur,
Ca şi când hoţii de vârtejuri
Ar fi jefuit nemurirea cu cumpene
De fântâni de ape clare,
În care se spală luna pe picioare,
Ca să-i dea şi ea rădăcini şi aripi
Toamnei, apăsând talpa în vaduri de umbre.
Publicat de ionelmuscalu la miercuri, octombrie
@kyky Sunt !
RăspundețiȘtergere@ionelmuscalu Foarte frumos! E creatie proprie?