A trecut ceva timp de cannd nu am mai publicat, am avut timp sa ma descopar putin (de ceva timp am o nebunie si vreau neaparat sa aflu cine sunt si care-i rostul meu pe acest pamant) si mi-am dat seama ca eu sunt genul de persoana care se supune, care este facuta pentru a indeplini unele sarcini, nu sunt o persoana de varf, cum s-ar spune. Cu toate ca imi surade ideea de a fi in frunte, de a conduce, chiar si atunci cand sunt, ma las condusa. Nu intreleg cum vine asta, dar asa este firea mea. Acum sunt foarte hotarata sa ma schimb, (acum fac o paranteza sa va anunt si sa imi impart bucuria cu voi, am candidat la postul de presedinte al CŞE si am fost aleasa, ceea ce e super bine avand in vedere ca vreau sa schimb la mine lasitatea, frica de a fi in fata si de a face ceva gresit.) totul merge ok, pana acum. Inca ceva, am participat la un concurs de literatura cu "Fantoma inocentei (ei)" ceva mai complexa si cu "Zbucium" imbinat cu "Pierduta in vise" , imi pare totusi rau ca nu m-am inspirat si din "Despre inima" oricum, a iesit destul de dragut. Asa ca tineti pumnii stransi pentru mine, defapt, pentru inima. Trecem mai departe, mi-a lipsit foarte mult sa scriu, poate ca din aceasta cauza nu pot sa ma opresc din tastat, mi-ar fi placut sa am mai mult timp, sa imi fac mai mult timp si pentru mine, sa scriu, mai exact cu pana, pe o coala foarte veche, apoi sa o pot posta asa...ar fi superb. Cum spunea, trecem mai departe, peste lipsa si peste durerile fizice, revenim ca de obicei la inima si la constiinta. Azi sunt deschisa, v-as scrie romane, putinul timp ce il am este si el de parte mea, dar nu. Prefer sa pun punct. Nu vreau sa inebunesc inebunindu-va.
Voi ce a-ti mai facut in tot acest timp ce a trecut?
Pupici :*
Se afișează postările cu eticheta cuget. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cuget. Afișați toate postările
sâmbătă, 22 octombrie 2011
joi, 13 octombrie 2011
Gânduri
Am nevoie de pauză să pot gândi clar, să îmi aud până şi cele mai negre gânduri. Vreau să mă cunosc pe mine mai bine înainte să încerc să îi cunosc pe alţii. Vreau să fiu eu însămi, să fac tot ce îmi trece prin minte, să fiu liberă să zbor printre razele soarelui, în bătaia vântului.
Eu de obicei nu gândesc prea mult, sau, cel puţin eu aşa cred... nu pot să îmi fac o părere despre mine.De ce ar trebui să am vreuna? Nici măcar nu ştiu dacă sunt o persoană buna. Am oare mai multe calităţi decât defecte? dar care-s ele? Vreau să ajung departe. Vreau să îmi fac un drum, unul de piatră, cu indicatoare la tot pasul, în caz că vreau să o iau înapoi, să ştiu drumul de întoarcere. Nu vreau să îmi fac un drum pentru a spune pur şi simplu " Dudă, am trecut prin viaţă! " Nuu! Vreau astfel să mă cunosc pe mine, să mă descopăr, să fiu EU! La sfârsitul drumului am să spun : Aşa sunt eu şi sunt sigură de asta: (...) !
Mereu mi-am dorit să fiu perfectă. Caut perfectul....mă tem că această căutare nu se va termina niciodată. Vreau de la mine tot ce e mai bun, asta însemnând să fiu o persoană mai buna. Toate sunt cu dus şi întors. Mă învârt în jurul cozi. Nu pot să decid ceva. Vreau să fiu bună, cred că aşa şi sunt.M-am săturat să spun "cred". Vreau să fiu şi eu sigură în legătură cu ceva ce mă priveşte în mod direct. Dar eu nu pot fi bună, vreau să spun că nu am cum, am momente în care sunt foarte nesuferită, mai ales în ultimul timp -cel puţin eu aşa mă văd, sper să fie doar o altă proastă imagine de-a mea, după cum mi s-a spus de câteva ori, despre mine- . ce pot spune e că eu cred că aşa sunt în majoritatea timpului-bună- doar că m-am săturat să fiu "bună", nicidecum plictisit, doar că mă gândesc că nu rezolv nimic dacă sunt aşa. Mă tem să nu " mă ia lumea de proastă " , să profite de mine. De multe ori am încercat să îmi fac "o imagine dură", nu prea contează pentru mine ce cred toţi ceilalţi despre mine, important e să stie cine trebuie cum sunt cu adevărat. Sunt prea aiurită, nu mă înţeleg. În capul meu este o dezordine totală. Am trecut peste curăţenia de toamnă...
Am o melodie pentru voi.Sper să vă placă .
Pupici. :*
Eu de obicei nu gândesc prea mult, sau, cel puţin eu aşa cred... nu pot să îmi fac o părere despre mine.De ce ar trebui să am vreuna? Nici măcar nu ştiu dacă sunt o persoană buna. Am oare mai multe calităţi decât defecte? dar care-s ele? Vreau să ajung departe. Vreau să îmi fac un drum, unul de piatră, cu indicatoare la tot pasul, în caz că vreau să o iau înapoi, să ştiu drumul de întoarcere. Nu vreau să îmi fac un drum pentru a spune pur şi simplu " Dudă, am trecut prin viaţă! " Nuu! Vreau astfel să mă cunosc pe mine, să mă descopăr, să fiu EU! La sfârsitul drumului am să spun : Aşa sunt eu şi sunt sigură de asta: (...) !
Am o melodie pentru voi.Sper să vă placă .
Pupici. :*
Abonați-vă la:
Postări (Atom)